GAL Poarta Transilvaniei se apropie de finalul primului program de accesare de fonduri europene. Rezultate notabile

Situat în Regiunea Nord-Vest, la intersecţia judeţelor Sălaj, Cluj şi Bihor, Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei” acoperă comunele Almaşu, Cizer, Fildu de Jos şi Sîg, din judeţul Sălaj, Ciucea şi Negreni, din judeţul Cluj, şi Bulz, din judeţul Bihor. Acestora li s-au alăturat de curând alte cinci comune din imediata vecinătate, Poieni, din judeţul Cluj, Borod, din judeţul Bihor, Plopiş, Bănişor şi Horoatul Crasnei, din judeţul Sălaj.

Pe parcursul etapelor de selecţie, în urma unor intense acţiuni de animare a teritoriului, la Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei” s-au depus 77 de proiecte conforme, însumând peste trei milioane de euro valoare publică. Dintre acestea, 73 de proiecte au fost depuse la AFIR şi 58 de proiecte au fost declarate eligibile, dintre care 57 de proiecte fiind semnate de către beneficiari, cu o valoare publică de 2.387.102 euro la contractele semnate, jumătate din aceasta fiind absorbită de către beneficiari până în iunie 2015 prin 15 proiecte deja finalizate şi 40 de proiecte aflate în implementare.

Finanţările europene s-au îndreptat în mod echilibrat către beneficiarii privaţi şi publici, vizând, în special, Măsurile 112, 121, 141, 312, 313 şi 322. În zona privată s-au preferat achiziţiile de utilaje agricole şi dezvoltarea exploataţiilor agricole şi zootehnice, ca şi construirea de pensiuni agroturistice, în timp ce zona publică s-a orientat spre achiziţia de utilaje pentru gospodărire comunală sau situaţii de urgenţă, modernizarea de drumuri, dar şi amenajarea de trasee turistice, marketing turistic sau modernizarea unor cămine culturale. Până la finele anului, toate proiectele care au primit finanţare vor fi finalizate.

Date fiind conjuncturile birocratice şi întârzierile, la nivel naţional, cu care s-a demarat programul precedent, rezultatele Porţii Transilvaniei, plasat pe un loc fruntaş pe ţară în clasamentul GAL-urilor, sunt notabile, astfel încât echipa GAL, condusă de Cristinel-Petru Blaga, se simte pregătită pentru un nou program de finanţări, care va demara, cel mai probabil, în 2016.

Prin acţiunile sale, GAL “Poarta Transilvaniei” este o poartă deschisă a banilor europeni în teritoriu.

Realizări şi perspective la GAL “Poarta Transilvaniei”

Pe parcursul etapelor de selecţie, în urma unor intense acţiuni de animare a teritoriului, la Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei”, care deserveşte şi comunele clujene Negreni şi Ciucea, s-au depus 71 de proiecte conforme, însumând peste trei milioane de euro valoare publică. Dintre acestea, 68 de proiecte au fost depuse la APDRP şi 57 de proiecte au fost declarate eligibile, dintre care 55 de proiecte fiind semnate de către beneficiari, cu o valoare publică de 2.380.386 euro la contractele semnate.

Finanţările europene s-au îndreptat în mod echilibrat către beneficiarii privaţi şi publici, vizând, în special, Măsurile 112, 121, 141, 312, 313 şi 322. În zona privată s-au preferat achiziţiile de utilaje agricole şi dezvoltarea exploataţiilor agricole şi zootehnice, în timp ce zona publică s-a orientat spre achiziţia de utilaje pentru situaţii de urgenţă sau gospodărire comunală, modernizarea de drumuri, dar şi construirea unui cămin cultural. Areal cu bogat potenţial turistic, nu puteau lipsi solicitările pentru înfiinţarea unei pensiuni agroturistice, amenajarea de trasee turistice şi marketing turistic.

În conformitate cu Planul de Dezvoltare Locală, Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei” și-a propus, pentru viitorul imediat, realizarea unui proiect de cooperare cu doi parteneri din judeţul Maramureş, ţintind încurajarea actorilor locali din Regiunea Nord–Vest de a întreprinde proiecte de extindere a experiențelor, de stimulare și sprijinire a inovației, de dobândire și îmbunătățire a competențelor și de promovare în domeniul produselor tradiționale și locale.

Cooperarea celor trei Grupuri de Acţiune Locală vizează îmbunătăţirea capacităților de marketing ale producătorilor locali din teritoriul parteneriatului. De asemenea, Grupurile doresc să sporească numărul de producători locali formați pentru autorizare, să dezvolte gradul de instruire în domeniul siguranței alimentare, a legislației specifice şi a antreprenoriatului. Nu în ultimul rând, cooperarea îşi asumă stimularea asocierilor producătorilor locali, prin structuri noi sau prin aderare la forme asociative existente.

In memoriam Constantin Mălinaş

Patria  cărţilor ce se împuţinează pe zi ce trece: a mai pierdut un oştean  credincios, pe Constantin Mălinaş, omul care credea neabătut, asemenea marilor renascentişti ai lumii, că Litterae faciunt humaniores (învăţătura, cultura ne face mai umani).Vestea despre moartea sa ne-a îndurerat profund şi clopotele au răsunat în inimile noastre, aducându-ne aminte că suntem doar “o vânare de vânt”. L-am cunoscut pe Mălinaş de pe vremea când era un simplu şi meticulos bibliotecar la biblioteca ”Gheorghe Şincai”, pe vre-mea când ne citeam creaţiile la cenaclul instituţiei, înainte de l989. Anii au trecut, dar Costică Mălinaş a ţinut drept drumul de la liniştea bibliotecii la tumultul politic al agorei. A fost director al prestigioasei instituţii, consilier local, editor al unei pu-blicaţii deosebite, de un profund patrio-tism, “Familia noastră”, consacrată dialogului între românii intra muros şi extra muros. A călătorit pentru documentare la românii din afara graniţelor ţării, de la Giula şi Novi Sad la românii însinguraţi din Maramureşul istoric şi chiar la acei din Crimeea, ca şi cum ar fi vrut să-i stropească pe toţi cu flacăra vie a unirii.

Doctor în filologie, iubitor de meda-listica lui Eminescu, documentat luptător pentru recuperarea patrimoniului lui Ema-nuil Gojdu, Constantin Mălinas ne-a uimit pe toţi în ultima parte a vieţii. A scris mult după moartea soţiei sale, ca într-un gest suprem de recuperare a întregii sale vieţi. Cărţile sale de poezie şi de proză şi le-a  lansat cu lume multă şi sufragii cinstite la Cenaclul Baroului Bihor. Ultima sa carte însă, intitulată Proza de transport, şi-a lansat-o la Primăria din Marghita, alături de cei dragi lui, cei cunoscuţi din copilărie şi juneţe.

Scriitorul s-a întors în chip simbolic spre izvoare şi iată cum ultima sa carte a devenit o operă premonitorie înainte de a fi o operă care să surprindă rătăcirile  ora-lităţii urbane şi stricării limbii române.  Constantin Mălinaş a fost în sensul nemţesc al cuvântului ein bucherwurm (un şoarece de bibliotecă), dar în sensul bun al denominaţiunii, un om care se retrage în himeră pentru a se întări pentru lupta cu realitatea de dincolo de zidurile reci ale bibliotecii. Ajuns în agora, Constantin Mălinaş a învins. A păşit pe calea regală de la admirarea cărţii la facerea ei.

Ceea ce nu-i puţin lucru. Moartea lui este o pierdere grea pentru intelectualitatea din Oradea şi Bihor, după cum va fi şi o absenţă de neînlocuit pentru lucră-rile cenaclului literar al Baroului Bihor.

În semn de oraţie funebră, chiar dacă tânguirea noastră nu atinge dramatismul celor ale lui Bossuet, la capatâiul  celui dispărut dintre noi, plângem cu acest sonet despre omul iubitor de carte aleasă şi ziditoare de spirit şi simţire:

Din spuma cărei Mări, apari, Tu, Carte

Cu ochii grei de plumb, Tu, Făt Frumos

Plângând cu litere, pe Criş, în jos,

Varadiei cu şpalturile sparte?

De Tine, numai moartea mă desparte.

Tiparniţa e un concert duios,

Ca mersul Domnului cel Viu, pe jos,

Mustrare blândă a Măicuţei Arte.

Precum un panaceu mi-astâmperi chinul,

Mă faci mai tare şi mai bun, mai drept,

Mă-mbeţi în nopţi târzii, mai rău ca vinul

Dar dup-orgie, sunt mai înţelept

Şi schimb într-un surâs candid suspinul

Ce mi se-mplântă, deseori, în piept…

Av.  Paşcu Balaci
Preşedintele Cenaclului  literar al Baroului Bihor