Crăciunul şi Anul Nou la Spermezeu

prezentare de Protos. Macarie (Marius Dan) Drăgoi

În ajunul Crăciunului, “găzdoaiele” pregăteau în cuptoarele de la casele lor “coptătura” pentru intervalul de zile dintre Crăciun şi Bobotează, deoarece în această perioadă sacră se interzicea “băgatul în cuptor”. Atunci se preparau colăceii pentru colindători, pâinea şi turtele, prinosul “Sân Văsâi”, care se consuma în dimineaţa Anului Nou, precum şi costiţele şi cârnaţii din care toată lumea aştepta să se înfrupte în ziua praznicului, mai cu seamă cei mici, care nu uitau să facă aluzie la mâncările “de dulce” în “colindiţa” lor:

Colindiţă cu codiţă,
Holbă ochii la poliţă,
La cârnaţi şi la costiţă;
Colindiţă cu flişcoi
Hai, Crăciune, şi la noi,
Că nouă ni s-o urât
De-atâta mălai prăjât.

Aşadar, primii colindători din Ajun erau cei mici. Băieţii, câte doi sau trei, cu steaua, cu capra sau cu colinda primind din partea gazdelor bani, iar fetiţele în grupuri cu colinda primeau în trăistuţe colăcei, dulciuri sau fructe. O altă colindă glăsuită de cei foarte mici (băieţi şi fetiţe până la 5-6 ani) este:

Şăde ursu pa butuc,
Dă-mi colacu să mă duc;
Că te-am colindat bugăt,
Cu picioarele-n omăt;
De mi-i da, de nu mi-i da,
Altu nu te-oi colinda.

De asemenea, printre obiceiurile îndrăgite în zonă se numără: “Cu steaua” şi “Capra”.
Spre seară, mergeau cu colinda grupurile de tineri, băieţi şi fete, iar spre dimineaţă vârstnicii. Co-linda se cânta la fereastră, nu îna-inte ca unul dintre colindători să întrebe: “Sloboziţi  Crăciunu-n casă?”. Gazda răspundea:  “Slobo-zim, slobozim!”.  După colindă, ceata intra în casă, unde colin-dătorii erau poftiţi “după masă” şi serviţi cu “toate bunătăţile” pregătite de “găzdoaie” (mâncare şi băutură).
În Spermezeu sunt cunoscute mai multe urări care se rostesc după colindă. Cea mai cunoscută este aceasta:

Bine, bine, jupâne gazdă
C-am ajuns acest praznic luminat,
Care cu drag l-am aşteptat,
Să auzim îngerii cântând,
Cu steaua călătorind
Buna veste aducând,
Nouă şi la dumneavoastră
Că sânteţi de legea noastră.

Gazda răspundea: “Mulţumim, haidaţi în casă!”
O altă variantă:

Ciucur verde de mătasă,
Slobozî-ne gazdă-n casă,
Că de-om sta mai mult p-afară
Ni-i afla la primăvară.
Şî de nu ni-i slobozi
Ţ-om sparge uşa cu pumnu
Şî ţ-om arăta Crăciunu.

Gazda:

Apoi decât să ne spargeţi  uşa cu pumnu,
Şî ne spuneţi o colindă,
Mai bine intraţi în tindă
Mai bine intraţi în casă,
Vă puneţi după masă.

Fraţii Valer şi Vasile Drăgoi (71 şi 67 ani) ne încredinţează că o altă oraţie s-a rostit “oarecând” după colind. “Oarecând s-o zâs după colind. Noi n-am apucat asta, da în copilăria noastră am învăţat zâcale şi de la un bătrân, Todic, care zâcea că asta să spune după colindă” (Valer Drăgoi):

Să luară gazdă nost’
Într-o sfântă joi,
Cu doisprăzăce boi.
Boii podobei,
De plătea cinci mii de lei.
La râtu rotat,
La măru tufat,
La râtu rotos,
La măru tufos.
Brazdă neagr-o rasturnat,
Grâu roşu o ravarsat,
Grâu roşu ca focu,
Şî maşcat ca şî bobu.
Să luară gazda nost’
La luna, la saptamâna,
Să vadă holda,
De mândră şî de frumoasă.
Grâu-i mândru şî frumos
Ca peliţa lu’ Hristos.
În spic ca vrabia,
În pai ca trăstia.
Să luară gazda nost’
La luna, la saptamâna,
Dupa săcerei cu săcerele
Cu mănunchi de viorele
Să săcere iute cu ele.
Altu săcera, altu lega,
Altu cu nările sfreleluie,
Altu cu urechile în sac pune.
Şî o-ncarcat tri cară de povară,
Şî o coborât în jos la moară,
Da şî moara-i curvă mare,
C-o pus coada pa spinare
Şî o luat-o-n jos la vale.
Da şî moraru-i meşter mare,
Că i-o dat tri pumni în şăle,
De o crâşcat moara-n masăle
Şî o facut  tri pasate şi-o farină
Până o fost covata plină.
Să luară gazda nost’
La luna, la saptamâna
După tri borese
Cu sâte dese
Una rară de mahară
La ăştia di p-afară.
Una deasă de matasă
La eia di pân casă.
Şî-o făcut tri colaci
Mândri şî frumoşi
În peliţa lu Hristos.
Unu l-o pus în cuiu ăl de jos
Să fie mai lesne de  scos.
Unu l-o pus în cuiu ăl  de sus
Să fie mai lesne de adus.
Mai era, mai era
Da ne temem ca-nsară
Că ni-s curţâle departe
Nişte bordeie strâcate.

Dimineaţa, “toată lumea” mergea la biserică să asculte Sfânta Liturghie. De la Crăciun până la Bobotează se interzicea cu străşnicie ca femeile să meargă în vizită la alte case, iar, în caz de nevoie, înaintea lor trebuia să intre un bărbat, pentru ca pragul casei să fie trecut de un bărbat, şi nu de o femeie, căci era “amărăsân a rău” pentru acea familie pe care o vizita.
În ajunul Anului Nou, feciorii şi fetele se adunau la mai multe case, unde se organiza Vergelul. Fiecare fată îşi aducea în traistă blidul cu plăcinte sau pancove, iar feciorii aduceau băutură şi plăteau ceteraşii. În seara din ajunul Anului Nou se păstrează tradiţia în Spermezeu de a se coace plăcintă cu brânză.
Fetele şi feciorii, adunaţi la Vergel jucau până la miezul nopţii, după care fiecare pereche se aşeza la masă ca să mănânce din cele aduse de “drăguţa” fiecăruia. Fetele invitau să guste din bucate şi pe alţi feciori sau rudenii apro-piate. Dupa gustare se juca şi “dârlăia”, dar nu până prea târziu, pentru că în dimineaţa de Sfântul Vasile tinerii aveau obligaţia să meargă alături de părinţii lor la biserică. Alteori unii tineri “petre-ceau acolo până nu mai puteau sta de trudiţi şi de amărâţi” (Bradea Paraschiva, 85 ani).
În dimineaţa Anului Nou mai era obiceiul să se înceapă prinosul “Sân Vasâi”, care se prepara în ajunul Crăciunului şi se ţinea pe colţul mesei până în ziua Sfântului Vasile. Această pâine se confecţiona din două “florii” de aluat care se aşezau cruciş, încadrate de un colac, iar deasupra se ornamenta cu un colăcel. În mijlocul acestui colăcel se punea un bob de tămâie şi un căţel de usturoi, cu credinţa că prin aceste două elemente pâinea va fi “de leac şi binecuvântare”. În dimineaţa Sărbătorii Sfântului Vasile se luau câteva felii din mijlocul prinosului, unde era colăcelul, tămâia şi usturoiul şi se împărţeau la animalele din gospodărie.
După terminarea slujbei de la biserică, membrii familiei îl con-sumau cu ciorbă de spinare de porc, mâncarea îndătinată la Anul Nou.

Un gând despre &8222;Crăciunul şi Anul Nou la Spermezeu&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s