versuri de Ioana Precup
Ţine-mă, Doamne,
în palma Ta.
Învăluieşte-mă în flori
şi în lumina
simplelor mele
poeme.
Când tremurând
în fiorul coasei
voi dezbrăca
veşmântul de ţărână.
Când noaptea
cu nemărginirea
se va aşterne
peste cuvinte.
Când arca
mă va purta
pe oceanul
cerurilor
spre Portul Divin.
Când voi săruta
mâna ce m-a creat
cerând iertare.
versuri pline e intelepciune. Cand le citesti te trec fiorii si sufletul ti se imblanzeste.
Comentariu�Comentarii de anto — februarie 8, 2008 @ 5:07 pm |