versuri de Ioan Baba-Armânescu
Stele, stele, logostele,
sunteţi bune, sunteţi rele?
Scăpate de sub obroc,
purtătoare de noroc,
stele, stele, logostele,
purtaţi gândurile mele
pe la porţi de neînţeles,
unde umbletul mi-l ţes,
pe locuri greu de umblat,
de soare străluminat,
la vremea de crâng cosit!
Stele, stele, logostele,
vă dau vorbele mele
trepte să faceţi din ele
pân’la poarta raiului,
la scaunul Domnului,
unde Maica Preacurată
Prâncu’ Sfânt la sân şi-arată.
