Colinzi de pe VALEA IADULUI

Colinzile pe care le prezentăm aici au fost culese din localitatea Remeţi, în anul 1970, de MIRON BLAGA, de la informatorii Mihai Ciupleu, 22 de ani, Makkai Arpad, 21 de ani, MIHAI BRADEA, 42 de ani.
Textele sunt parţial transcrise fonetic, într-o formulă nepretenţioasă; astfel, s-a marcat transformarea lui ă final la î, ca şi a grupurilor gi, ge la j, sau pronunţia pti şi pte, mni şi mne, când p sau m sunt urmat de diftongii ie şi ia; un corp de literă inferior semnifică vocală scurtă; nu s-a marcat însă palatalizarea consoanelor d, l, m, n, t.
Cum, în procesul culegerii, nu s-au folosit mijloace de înregistrare sonoră, pentru respectarea strictă a particularităţilor fonetice locale am apelat, în prelucrarea textelor, ca şi în realizarea glosarului, la un intermediar - informator secund: MARGARETA BLAGA, 77 de ani, din Remeţi.
Textele de faţă fac parte dintr-o antologie de folclor de iarnă cules de Miron Blaga în ultimii 40 de ani, din localităţile aflătoare pe Valea Iadului, Remeţi, Munteni şi Bulz (jud. Bihor). Un volum care va vedea lumina tiparului în iarna anului 2007, prin grija Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. (o.b.)
1  [D’urlî-ş, Doamni...]
D’urlî-ş, Doamni,
cini-ş d’urlî?
D’uon d’urlar, uon păcurar,
Cu uoi multi
Di la munti,
Dintri uoi una strâga:
- Domnu nost şi gazda nostu,
Nu ni sui sus la munti,
Ci ni lasî juos la ţarî
Şi ni urlî pă hotarî,
Că noi, dacă-i muri tu,
Noi bini ti-uom cuvânta,
Groapî mândrî ţ-uom sapa,
În stauru uoilor,
Indi-i juoaca mnieilor.
Dară cruci, ce ţ-uom puni?
Puni-ţ-uom toporu tău,
Şi-n colţu toporului
Ţ-uom puni fluiera ta,
Şi când vântu-uo d-aiera,
Fluiera o fluiera,
Oili tăti-uo-ntorna!

2  [Şed uon măr şi şed uon păr]
Şed uon măr şi şed uon păr,
Di vârvuri asămănaţ,
Di truptini îndepărtaţ,
Şi la umbra pomnilor
Şedu-ş două turtureli,
Ţânu-ş două lumineli.
Pticî două pticureli
Şi să faci-un feredeu
Şi să scaldî Dumnezău.
Tăt să scaldî şi să-ntriabî:
Ce-i ma bun p-aist pământ?
Nu-i di bun ca bou bun,
Că brăzdeazî brazdî neagrî
Şi revarsî grău roşiu.
Şi să faci-un feredeu
Şi să scaldî Dumnezău,
Tăt să scaldî şi să-ntriabî:
Ce-i ma bun p-aist pământ?
Nu-i di bun ca uoaie bunî,
Că vara ti hărăneşti
Şi iarna ti-mpodobeşti.
Şi să faci-un feredeu
Şi să scaldî Dumnezău,
Tăt să scaldî şi să-ntriabî:
Ce-i ma bun p-aist pământ?
Nu-i di bun ca calu bun,
Că ti duci şi ti-aduci
Şi-n beţîii şi-n trezîii
Şi-nt-un loc di voinicii.
Şi să faci-un feredeu
Şi să scaldî Dumnezău,
Tăt să scaldî şi să-ntriabî:
Ce-i ma bun p-aist pământ?
Nu-i di bun ca uomu bun,
Faci casa lângî drum
Şi să-ncălzăsc friguroşii
Şi s-adapî tăţ setioşii.
Şi ti-ntoarci cruci-n masî,
Rămâi gazdî sănătoasî!

3  [D’ardicat-o, ardicat]
D’ardicat-o, ardicat,
Vânători di-a lu Pilat,
Tăt vânarî, cât vânarî,
Cât fu trii zâli di varî
Şi nimnicî n-adunarî,
Pânî când fu joi di sarî
Mândrî fiarî-ş căpătarî,
La cel spticuţ năzărat,
Un cerbuţ mândru-nspticat,
Cu coarneli desi-ntoarsî
Şi c-un ciucur di matasî.
Vânătorii s-arădeu
Cu d-arcuţu încordat.
- D-ale, d-ale, sfântu soari,
Nu păzî spre moarte me,
Că maica m-o blăstămatu
Şi fiu fiarî sfântî-n codru
Nouă ani şi nouă luni
Şi p-atâte zâli buni!
Dacî ale împlini-li-uoi
Jos, la ţarî, lăsa-m-uoi,
Tiei în mânuri apuca-uoi,
Mănăstiri deştidi-uoi,
Slujbi mândri faci-uoi.
Da la slujbî cini-ascultî?
Ş-ascultî Maica ce Sfântî
Cu cosâţa despletitî,
Pesti Fiuţ slobozâtî.
Fiu Sfânt ş-a tăt plânje-li,
Maica Sfântî-l mângâie-li:
- Taci, fiuli, taci, draguli,
Că io ţâie daţî-uoi
Douî meri, douî peri,
Douî ţâţi d-ali meli,
Şi ti juoci pân Rai cu ieli!
Şi ti-ntoarci cruci-n masî,
Şi fii gazdî sănătoasî,
C-ascultaş corinda noastî!
4  [Cel boier bătrân]
Cel boier bătrân,
La masî galbănî,
Ioi, Domnului, ioi…
[refren]
Da di ce-i galbănî?
Galbănî-i di cearî.
La mijloc di masî,
Uon pom d’algărit,
Cu crenj la pământ!
Piatrî, crenj şi fluori,
Piatrî, fluori şi meri,
Suoarili lucé, merili cocé,
Vântu d-aiera, merili ptica
La boier pă masa sa.
Boieru le aleje-li
Şi le culeje-li,
Carili-s ma mari
Cinsté domnii mari,
Carili-s ma mnici
Cinsté domnii mnici.
Şi fii sănătoasî,
Gazdî jupâniasî!
5  [Fatî dalbî di-mparat]
Fatî dalbî di-mparat
Dimineaţî s-o sculat
Şi pă cap s-o pteptănat.
Cu cosâţî-n şapti viţî,
Pântri ieli, cărănjeli
Şi la mijloc busuiuoc,
Şi dacî s-o pteptănat
Cofa-n mânî ş-uo luat,
La fântânî-uo alergat,
La fântânî-n d’aluncet,
Indi bati vântu-ncet.
Tălni apî ştilburoasî,
Vini-acasî, spuni-n masî:
- Ale-le-li, maica me-li,
Ciudî mari ce văzui
Pă părău fântâneli:
Mândri cai împriporaţ,
Cu pinteni galbini rănsaţ.
- Ale-le-li, fiica me-li,
Ludî ieşti? Bolundî ieşti?
Că aciia-s junuţî tăi,
Vin la mini, cer pă tini,
Şi cer multi cătă tini:
Ceru-ş uoi şi ceru-ş buoi,
Ceru-ş buţ cu bani mărunţ.
Meri fata la lădoc
Şi ni scoati bani - un zlot!
Şi fii fatî veseloasî,
Că plăteşti corinda noastî,
Cu mnireli tinerel,
Şi ti-nveseleşti cu iel!
Ş-amu-i sara lu Crăciun,
Firi-ai gazdî vesel, bun,
C-am ajuns sfântu Crăciun!

Glosar
aiera, vb. Sufla (despre vânt)
algărit, adj. (probabil) Împodobit
arădi, vb. Porni
ardica, vb. Ridica
bolund, adj. Nebun
bute, subst. Butoi
deştidi, vb. Deschide
feredeu, subst. Lac
fiarî, subst. Animal sălbatic
hărăni, vb. Hrăni
ioi, interj. Vai
împriporat, adj. Legat
înspticat, adj. Cu păr frumos, bogat
junuţ, subst. Mire
lumineauă, subst. Lumânare
lud, adj. Prost
pteptăna, vb. Pieptăna
ptica, vb. Pica
rănsat, adj. (probabil) frumos
slobozât, adj. (aici) lăsat (în jos)
tălni, vb. Întâlni
tiei, subst. Chei
truptină, subst. Trunchi
urla, vb. Coborî
urlar, subst. Cel care coboară de pe munte (cu oile)
veselos, vb. Bucuros